CHIRURGIA HERNIILOR ABDOMINALE - SPITALIZARE DE O ZI

Hernie inghinala si femurala

 

Exteriorizarea unui organ intraperitoneal (cel mai frecvent epiploon, intestin subtire sau intestin gros) sau extraperitoneal (grasime extraperitoneala) sub tegumentul regiunii inghinale (prin inelul aponevrotic inghinal) defineste hernia inghinala. 

Regiunea femurala este învecinata cu regiunea inghinala, situata inferior de aceasta, la radacina coapsei.


Hernia apare ca urmare a factorilor favorizanti (efort fizic intens, tuse, constipatie, obezitate etc) suprapusi pe o predispozitie congenitala (hernia oblica externa sau indirecta), sau ca urmare a scaderii rezistentei structurilor musculo-aponevrotice (hernia directa).

Simptomatologia este dominata de prezenta la nivelul regiunii inghinale a unei umflaturi (tumefactii), care isi mareste volumul in efortul fizic, la tuse sau stranut si se reduce in pozitia culcat, sau prin simpla apasare cu mana.

Durerea nu este un simptom constant, iar atunci cand este prezenta poate avea diferite grade de intensitate, de la o jena simpla pana la durerea intensa, persistenta, uneori insotita de varsaturi asa cum se intampla in hernia strangulata.

Cum si cand tratam hernia?

Hernia in sine nu reprezinta o situatie de urgenta. Tratam hernia in situatia in care pacientul acuza durere locala sau disconfort atat estetic dar si dureros precum si datorita potentialului de complicatii severe, care pot avea chiar prognostic vital. Complicatiile herniei sunt: incarcerarea (blocarea) continutului herniar; cand este vorba de intestin, acesta se poate strangula (hernia strangulata) si apoi perfora, generand ocluzia intestinala si apoi peritonita, afectiuni ce au o gravitate mare, putand pune in pericol chiar viata pacientului. Din acest motiv, hernia trebuie tratata cat mai repede dupa ce a fost diagnosticata.

Avand cauze mecanice, hernia nu poate fi rezolvata decat prin mijloace chirurgicale.

Scopul tratamentului herniei este acela de a reduce continutul herniar si de a restabili integritatea peretelui abdominal.

Prima optiune terapeutica este operatia laparoscopica; se realizeaza sub anestezie generala si presupune 2 incizii de 5 mm si 1 incizie de 1 cm la nivelul ombilicului. Dupa reducerea sacului de hernie, peretele abdominal este ranforsat cu o plasa de polipropilena de 15/15cm aplicata pe peretele muscular, ca o captuseala. Folosirea adezivilor pentru fixarea plasei a eliminat riscul interceptarii/leziunii vaselor sau/si nervilor regiunii inghinale.

Tratamentul laparoscopic al herniei inghinale reprezinta cea mai moderna modalitate de tratament, prezentand posibilitatea de rezolvare solida a peretelui abdominal, recuperare rapida si cu disconfort minim postoperator, rata redusa de recidiva.


Recuperare

Spitalizarea necesara operatiei de hernie este de 0 - 1 zile.

Disconfortul redus (minim) postoperator permite pacientului o mobilizare activa la cateva ore postoperator.

Inca din ziua 1 postoperator, pacientul poate relua activitati fizice obisnuite: plimbare, urcat scara, condus masina, reluarea vietii sexuale, activitati casnice.

Reluarea activitatilor sportive este permisa la 3-4 saptamani.

Recuperarea dupa tratamentul laparoscopic al herniei inghinale este caracterizata de:

  • durere redusa postoperator
  • reluarea rapida a mobilitatii
  • regim alimentar fara restrictii
  • reluarea activitatii sexuale fara restrictii
  • evitarea efortului fizic intens timp de 2-3 saptamani.